Schizofrenia este una dintre cele mai severe și periculoase afecțiuni psihiatrice. Această boală mentală cronică se caracterizează prin apariția unor manifestări psihopatologice majore, precum halucinațiile, delirul, tulburări puternice de gândire și comportament. Concret, schizofrenia este o afecțiune care afectează total comportamentul și percepția realității.
Schizofrenia apare atât la femei, cât și la bărbați și se manifestă destul de rar înainte de pubertate, cele mai multe cazuri apărând la începutul perioadei adulte. Sunt extrem de rare cazurile în care această boală apare și acționează după vârsta de 40 de ani.
Cauze și factori de risc
Chiar dacă nu s-a descoperit exact cauza care duce la apariția schizofreniei, specialiștii vorbesc despre o combinație de mai mulți factori genetici și de mediu care favorizează apariția acestei afecțiuni severe.
Persoanele care au cazuri de schizofrenie în familie sunt predispuse la a dezvolta boala. De asemenea, suferirea unei psihoze temporare crește riscul bolnavului de a fi diagnosticat în următoarele 12 luni cu schizofrenie.
Principalii factori de risc ai schizofreniei:
- istoricul familial;
- complicațiile apărute la naștere;
- factorii de mediu: modul de creștere și de educare a copilului;
- consumul de droguri (cannabis, cocaină, amfetamine);
- abuzul de diferite substanțe sau medicamente;
- anumite boli autoimune.
Simptome
Schizofrenia se manifestă diferit, în funcție de pacient și de stadiul bolii, dar afecțiunea prezintă câteva simptome întâlnite frecvent la mulți dintre pacienți, cum ar fi:
- delirul: pacientul își dezvoltă o realitate proprie, total diferită față de ceea ce se petrece cu adevărat;
- halucinațiile: bolnavul vede sau aude lucruri care nu există, dar le trăiește la intensitate emoțională maximă;
- vorbire și gândire dezorganizată: fracturi de logică și de discurs, imposibilitatea de a face corect anumite asocieri între cuvinte.
Bolnavii de schizofrenie pot întâmpina pe parcursul vieții și simptome mult mai severe, care îi pun în imposibilitatea de a duce o viață aproape de normalitate. În cazurile grave, atunci când tratamentul medicamentos nu-și mai face efectul, pacienții refuză efectiv comunicarea, au probleme la întâlnirea senzației de plăcere (anhedonie), refuză socializarea de orice fel și nu găsesc niciun element care să-i motiveze pentru a face ceva.
La bărbați, simptomele debutează, de regulă, în jurul vârstei de 20 de ani, în timp ce la femei schizofrenia își face simțită prezența în jurul vârstei de 30 de ani.
Chiar dacă modificările pot apărea chiar de la naștere la nivelul creierului, schizofrenia se manifestă doar în cazuri foarte rare la copii.
Tratament
Schizofrenia este o boală cronică care are nevoie de tratament și urmărirea evoluției pacientului pe toată durata vieții acestuia. Tratamentul este stabilit de medicul psihiatru și se bazează atât pe tratament medicamentos (antipsihotice), cât și pe diferite terapii psihosociale.
De regulă, bolnavii de schizofrenie vor fi ajutați atât de psihologi și psihiatri, cât și de asistenți sociali. Un lucru foarte important de știut, pacienții au nevoie de sprijin important din partea membrilor familiei.
Spitalizarea poate avea loc doar în cazul episoadelor cu manifestări severe, dar un lucru extrem de important este acela că inițierea tratamentului se va face întotdeauna în spital, pentru a se stabili doza eficientă de medicamente în funcție de pacient. Un studiu din 2014 descoperea că pacienții cu schizofrenie au un nivel scăzut de acid folic și de vitamina B9 în sânge. Cercetătorii au demonstrat că o combinație de alte vitamine B, cum ar fi B12 și B6, ar putea ajuta în reducerea simptomelor.
Știați că?!
- schizofrenia reduce speranța de viață a bolnavilor cu 10-15 ani;
- fumatul este corelat cu schizofrenia: peste 80% dintre cei diagnosticați sunt fumători;
- schizofrenia afectează 1% din populația globului.
