- Cercetătorii chinezi și americani au identificat o bacterie intestinală care poate descompune nicotina din organismul unui fumător, reducând astfel mai multe riscuri de sănătate asociate fumatului, între care bolile hepatice.
- Mai multe teste făcute pe șoareci arată că această bacterie poate preveni afectarea ficatului.
- Studiul a fost publicat în revista științifică Nature și aparține oamenilor de știință de la mai multe universități din China, alături de cei de la Institutul Naţional de Sănătate din SUA.
Un nou studiu realizat de cercetători din SUA și China arată existența unei bacterii intestinale care poate descompune nicotina din organismul unui fumător, reducând astfel riscul de boli hepatice și de alte probleme de sănătate asociate fumatului. Mai multe teste făcute de oamenii de știință pe șoareci arată că această bacterie poate preveni afectarea ficatului.
Studiul aparține unei echipe formate din cercetători de la Universitatea din Beijing, Universitatea din Zhejiang, Universitatea Fudan și Institutul Naţional de Sănătate din Maryland, SUA și a fost publicat în revista științifică Nature.
Aceștia au observat că o colonie de bacterii intestinale a redus concentrațiile de nicotină din intenstinele șoarecilor expuși la această substanță. După ce aceste studii, cercetătorii chinezi și americani au ajuns la concluzia că Bacteroides xylanisolvens – așa cum se numește în termeni medicali bacteria – poate degrada nicotina acumulată în intestinul unui fumător.
Ce a relevat studiul
Studiile anterioare sugerau că fumatul sau utilizarea de plasturi cu nicotină poate duce la o acumulare de nicotină în intestin, care a fost asociată cu o boală mai severă a ficatului gras și non-alcoolic. Această afecțiune poate duce la insuficiență hepatică. Acum, cercetările pe șoareci au descoperit că o bacterie intestinală care degradează nicotina poate reduce severitatea acestei afecțiuni.
Frank Gonzalez și Lulu Sun de la Institutul Național de Sănătate din Maryland și colegii lor au dat mai întâi apă cu nicotină la șase șoareci cu bacterii intestinale și la șase șoareci fără bacterii intestinale pentru a compara modul în care au fost afectați. La șoarecii fără bacterii intestinale, nivelurile de nicotină din intestin au fost mai mari decât la șoarecii cu astfel de bacterii. Apoi, cercetătorii a identificat în laborator o bacterie asemănătoare, numită Bacteroides xylanisolvens, care ar putea degrada nicotina.
Pentru a vedea dacă microbul ar putea reduce boala ficatului gras, oamenii de știință au continuat studiile pe alți 12 șoareci, cărora li s-a administrat nicotină timp de 20 de săptămâni pentru a induce această afecțiune. Unii dintre șoareci au primit, de asemenea, o doză de Bacteroides xylanisolvens la fiecare trei zile printr-un tub în stomac. La finalul studiului, cei care au primit bacteria aveau aproximativ jumătate din cantitatea de nicotină în intestine. În plus, ficatul lor auavut mai puține inflamații, ceea ce sugerează că bacteriat a contribuit la efectele dăunătoare ale nicotinei.
Nicotina activează în organism un tip de moleculă intestinală numită AMPK. Aceste molecule contribuie la progresia bolii ficatului gras non-alcoolic, potrivit studiului. Constatările cercetării sugerează o posibilă strategie de reducere a progresiei acestei afecţiuni asociată consumului de tutun prin utilizarea bacteriilor care sunt prezente în mod natural în intestinul uman.
Totuși, sunt necesare mai multe cercetări pentru a vedea dacă acest lucru ar funcționa pe termen lung și, până atunci, prevenirea bolii și renunțarea la fumat sunt cele mai simple metode, spune unul dintre cercetători: „Este foarte greu să modifici efectiv microbiomul uman pe termen lung”, a precizat Frank Gonzalez de la Institutul de Sănătate din SUA.
Sursa: newscientist.com