A trecut mai bine de un an de la debutul pandemiei de coronavirus, iar lumea învăță, ușor-ușor cât de tare este afectat psihicul în această perioadă. Măsurile impuse pentru limitarea transmiterii virusului au schimbat modul de viață și au adus, în toate aceste luni de restricții, anxietate, depresie și diferite alte tipuri de tulburări psihice, mai ales în rândul celor care au fost afectați direct de pandemie (ex: concedieri, afaceri în faliment, scăderi salariale).
Un studiu realizat în toamna lui 2020 în aproape 100 de țări și publicat în Frontiers in Psychology a sintetizat cel mai bine efectul COVID-19 asupra stării de spirit a persoanelor din întreaga lume:
- persoanele cu studii superioare se tem de coronavirus mai mult decât persoanele cu studii medii sau elementare;
- femeile se tem de COVID-19 mai mult decât bărbații;
- persoanele din țări dezvoltate mai slab din punct de vedere medical se tem mai mult față de oamenii care trăiesc în Europa de Vest sau în Statele Unite.
Cum s-a schimbat comportamentul oamenilor de la debutul pandemiei și până în prezent
Psihologii au observat modul în care oamenii au ”reacționat” începând cu debutul perioadei pandemice. La finalul anului 2019 și începutul anului 2020, focarul era în China și zona Asiei. În ideea că un lucru care e departe de tine nu te poate afecta, populația din Europa și de pe restul continentelor nu a luat prea în serios amenințarea noului coronavirus.
Odată cu trecerea timpului și cu apariția mai multor cazuri confirmate în toate zonele lumii, s-a instalat și frica de coronavirus, resimțită cel mai puternic în timpul lockdown-urilor. Conform specialiștilor, prima modalitate de exprimare a fricii a fost reprezentată de cumpărăturile „de panică”. De asemenea, gândurile provocate de imposibilitatea tranzitului între localități au produs cele mai multe picaje din punct de vedere psihic.
Statisticile din Statele Unite au arătat că unul din cinci pacienți care a avut COVID-19 a primit un diagnostic de anxietate, depresie sau insomnie în primele două și până la patru săptămâni de la vindecare.
Altruiștii vs. Ignoranții
Specialiștii în psihologie socială au analizat modificările comportamentale din timpul pandemiei de coronavirus și au observat două categorii sociale:
- altruiștii – persoanele care au crezut în virus și și-au pus toate cunoștințele în slujba celor nevoiaș Au dat dovadă de empatie, de bunătate și compasiune, au răspuns mereu cu căldură atunci când li s-a cerut ajutorul;
- ignoranții – persoanele care nu cred în virus și nici în vaccin și care au încălcat restricțiile impuse de autorități împotriva răspândirii Covid-19.
Recomandările OMS pentru a depăși cu bine din punct de vedere psihic pandemia de coronavirus
Organizația Mondială a Sănătății, prin departamentul său de Sănătate Mintală și Afecțiuni asociate uzului de substanțe, a emis mai multe recomandări pentru a evita, pe cât posibil, afecțiunile psihice ce pot fi dobândite în această perioadă:
- persoanele infectate cu COVID-19 trebuie sprijinite și au nevoie de compasiune și bunătate;
- căutați să vă informați numai din surse oficiale și evitați canalele media care provoacă panică. Adunați informații la intervale regulate, evitați să fiți la curent în timp real cu toate rapoartele;
- fiți aproape de ceilalți prin apeluri telefonice, de preferat apeluri video! Discutați cu oamenii pe care îi știați mai sensibili;
- acceptați că anxietatea este o reacție normală într-o asemenea situaț Acceptarea este primul mod pentru a depăși o problemă;
- inspirați-vă din poveștile celor care au avut COVID-19 și s-au vindecat complet;
- reactivați pasiuni mai vechi, concentrați-vă pe hobby-uri și pe lucrurile care vă bucură;
- ajutați-i pe copii să-și manifeste sentimente precum frica și tristețea prin modalități pozitive (activități creative precum desenul). Copiii trebuie să știe că sunt într-un mediu sigur și că au alături persoane care să-i susțină;
- discutați cu copiii, încercați să le oferiți cât mai multe activități, respectând însă, în același timp, recomandările autorităț Evitați să vă manifestați îngrijorarea de față cu copiii și adulții tineri.
Cum ne afectează distanțarea socială
Păstrarea distanței față de alte persoane ajută la stoparea ritmului alert de transmitere a virusului. Totuși, din perspectivă psihologică, distanțarea socială vine la pachet cu mai multe elemente care ar putea destabiliza psihicul.
Distanțarea socială crește riscul dezvoltării incertitudinilor de orice tip, afectează gradul de încredere în propria persoană și poate duce la izolare pe termen lung față de persoanele apropiate (prieteni, părinți, rude). Statisticile arată faptul că efectele psihice provocate de izolare pot fi la fel de periculoase pentru viața unui om ca fumatul excesiv sau obezitatea. De asemenea, izolarea crește cu aproape 30% riscul dezvoltării unei boli coronariene și cu aproape 35% riscul de a suferi un accident vascular cerebral.
Astfel, în perioadele în care este recomandată distanțarea socială sau este impusă izolarea prin carantină (lockdown), este foarte important să fie stabilit un program zilnic care să conțină un regim alimentar sănătos, exerciții fizice, minimum 7-8 ore de somn în timpul nopții și o atenție sporită către gândurile sau emoțiile care apar. Este recomandată petrecerea timpului la soare (o sursă excelentă pentru regenerare), menținerea comunicării cu prietenii și implicarea în proiecte pe plan profesional.
Cum îți poți da seama dacă ești afectat psihic de pandemia de coronavirus
De la debutul pandemiei și până în prezent oamenii au reacționat diferit. Dacă unele persoane au fost în permanență în control, alții s-au resimțit din punct de vedere psihic și au experimentat senzația de copleșire în fața noii realități mondiale. Printre simptomele principale cu care s-au confruntat cei care s-au temut (sau încă se tem) de coronavirus, s-au remarcat:
- probleme cu somnul;
- anxietate;
- frică de a intra în contact cu alte persoane;
- probleme de concentrare;
- izolare neintenționată față de persoanele apropiate;
- senzație de neajutorare.