AFECȚIUNI ȘI TRATAMENTEPsihiatrie

STUDIU. Bariera hematoencefalică cu permeabilitate crescută poate contribui la apariția schizofreniei

Primul studiu care corelează neuroinflamația cauzată de disfuncția barierei hematoencefalice și afecțiunile neuropsihiatrice a fost publicat de Universitatea Pennsylvania.

O echipă de cercetători de la Școala de Medicină Veterinară – Școala de Medicină Perelman (Universitatea din Pennsylvania) și Spitalul pentru Copii din Philadelphia a descoperit că o barieră hematoencefalică cu permeabilitate crescută poate contribui la apariția unor afecțiuni precum schizofrenia, arată https://penntoday.upenn.edu.

Ce este bariera hematoencefalică

Așa cum sugerează numele, aceasta este o membrană prezentă între vasele de sânge ale creierului și alte celule și componente ale țesutului cerebral. Ea asigură protecția împotriva patogenilor și toxinelor din sânge.

Potrivit Queensland Brain Institute, bariera hematoencefalică a fost descoperită la sfârșitul secolului 19, când medicul german Paul Ehrlich a injectat colorant în fluxul sanguin al unui șoarece. Spre surprinderea lui, colorantul a pătruns în toate țesuturile, exceptând creierul și măduva spinării. Studiul său a demonstrat că există o barieră între creier și sânge, dar abia în 1960 cercetătorii au putut determina, cu ajutorul microscoapelor suficient de performante, că există un strat fizic al acestei bariere.

Ce se întâmplă când bariera hematoencefalică este compromisă

Bariera hematoencefalică este considerată „bodyguardul“ sistemului nervos central, ea ținând la distanță factorii ce pot conduce la dezvoltarea de boli și inflamații periculoase.

Lucrurile nu funcționează însă la fel și pentru bolnavii de schizofrenie sau care au alte afecțiuni psihice, arată echipa de cercetători. În cazul acestor persoane, o barieră mai permisivă lasă sistemul imunitar să se implice în mod impropriu în sistemul nervos central. Rezultă o inflamație care contribuie, probabil, la manifestările clinice ale unor afecțiuni neuropsihiatrice.

„Ipoteza noastră este că funcția imunitară a barierei hematoencefalice este astfel compromisă, iar inflamația produsă va avea efecte asupra sistemului nervos central. De aceea, credem că această descoperire poate fi extinsă pentru a înțelege modul în care bariera hematoencefalică și procesul neurologic pot avea impact asupra schizofreniei, dar și asupra bolilor mentale în general“, arată Jorge Iván Alvarez, profesor în cadrul Școlii de Medicină Veterinară a Universității din Pennsylvania, citat de https://penntoday.upenn.edu.

Lipsa unei porțiuni din cromozomul 22 afectează funcționarea barierei hematoencefalice

Cercetătorii au derulat un studiu centrat pe o afecțiune rară, denumită Sindromul Deleției 22q11.2, cauzată de lipsa unei porțiuni mici din cromozomul 22. Un sfert din cei ce suferă de acest sindrom dezvoltă schizofrenie.

„În acest sindrom, una dintre genele care lipsesc este foarte importantă pentru funcționarea barierei hematoencefalice“, susține Alvarez, citat de https://penntoday.upenn.edu.

Astfel că direcția studiului s-a concentrat asupra ipotezei conform căreia bariera hematoencefalică și efectul ei asupra sistemului imunitar joacă un rol în dezvoltarea acestei boli.

Într-o primă etapă, grupul de cercetători a folosit o tehnică prin care celule stem de la pacienți afectați Sindromul Deleției 22q11.2 care sufereau și de schizofrenie, precum și de la un grup de control format din persoane sănătoase, sunt determinate să se dezvolte în celule endoteliale care formează un „perete“ compact. Experimentul condus de doctorandul Alexis Crockett, de la Școala de Medicină Veterinară a Universității din Pennsylvania, a scos în evidență faptul că funcția de barieră a celulelor provenind de la pacienții cu Sindromul Deleției 22q11.2 era mai afectată decât cea a celulelor aparținând grupului de control format din persoane sănătoase, în cazul acestora, bariera fiind mai restrictivă. Aceste descoperiri au fost confirmate prin studiul pe șoareci care sufereau o versiune de 22q11.2: bariera hematoencefalică a acestora era mai permeabilă decât a șoarecilor sănătoși.

Creierul este considerat, în mod normal, privilegiat din punct de vedere imunitar. Pentru a verifica dacă sindromul în cauză a compromis această calitate, cercetătorii au analizat iar celulele stem determinate să se dezvolte în celule ale barierei hematoencefalică și au aplicat această tehnică și pe șoareci cobai. În ambele cazuri, au observat o depreciere în proprietățile imunitare ale barierei.

Mai mult decât atât, cercetătorii au analizat țesut cerebral prelevat de la cadavre ale persoanelor care au suferit de Sindromul Deleției 22q11.2, alături de trei țesuturi de control, ajungând la aceeași concluzie referitoare la afectarea funcției protective a barierei hematoencefalice, arată https://penntoday.upenn.edu.

„Procesul de coroborare a constat în replicarea acestor observații pe țesut uman“, a adăugat Alvarez.

Concluziile studiului

Cercetarea se alătură dovezilor conform cărora schizofrenia și alte boli neuropsihiatrice sunt, parțial, afecțiuni neuroinflamatorii. De asemenea, acesta este primul studiu care corelează neuroinflamația cauzată de disfuncția barierei hematoencefalice și afecțiunile neuropsihiatrice. Subiectul va fi explorat în continuare de cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania, direcția ce urmează a fi urmărită fiind procesele implicate în permeabilitatea crescută a barierei hematoencefalice. Ei își propun ca rezultatele lor să pună bazele unor terapii care să gestioneze inflamația prin manipularea răspunsului imunitar.

Autorii studiului sunt Jorge Iván Alvarez, profesor în cadrul Departamentului de Patobiologie al Școlii de Medicină Veterinară – Universitatea din Pennsylvania, și Stewart Anderson, profesor în cadrul Departamentului de psihiatrie al Penn Med și director de cercetare în cadrul Spitalului de Copii din Philadelphia. Rezultatele studiului au fost publicate pe data de 20 aprilie, pe hub-ul de comunicare al Universității Pennsylvania.
Surse:
https://penntoday.upenn.edu/news/immune-link-between-leaky-blood-brain-barrier-and-schizophrenia

https://qbi.uq.edu.au/brain/brain-anatomy/what-blood-brain-barrier

Articole recomandate
Psihiatrie

Tehnici de relaxare cu efect imediat. Prioritizează-ți starea de bine!

4 Minute
Ai avut din nou o zi aglomerată și este abia mijlocul săptămânii. Aștepți cu nerăbdare weekend-ul, pentru că este singura…
Povești, jocuri și experimente pentru copiiPsihiatrie

Antrenamentul creierului la copil

4 Minute
A-l face pe un copil să înțeleagă beneficiile stimulării și antrenării creierului este greu de pus în practică, chiar și…
Afecțiuni neurologicePsihiatrie

Dificultățile de concentrare. Iată ce poți face!

3 Minute
În fiecare zi, te bazezi pe concentrare atunci când ai de îndeplinit o sarcină la birou. Există însă și momente…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *