Când devii părinte pentru prima oară, este normal ca, odată trecute emoțiile primei întâlniri cu noul membru al familiei, să experimentezi tot felul de stări, preocupări și temeri. Se spune că mai ales mamele „știu” ce să facă, instinctual. Totuși, să fii părinte este o „meserie” care nu se învață la școală, ci se descoperă pe parcurs și poate să genereze stări de nesiguranță și chiar de panică. Deși fiecare nou-născut este unic, există câteva lucruri general valabile, pe care este bine ca tinerele mămici să le știe despre ceea ce au de făcut și la ce se pot aștepta în primele zile din viața copilului.
Cel mai probabil, primele zile din viața unui copil reprezintă perioada cea mai dificilă pentru proaspeții părinți. Este foarte important ca în această perioadă mămica să fie ajutată și susținută de familie sau prieteni. Și asta, pentru că la rândul ei, are nevoie să se poată reface după naștere și pentru a evita apariția unei depresii postpartum. În plus, cel mic va avea nevoie pentru o perioadă destul de lungă de timp de supraveghere și asistență permanentă.
Specialiștii pediatri vin în ajutorul părinților cu câteva sfaturi de bază, pentru această perioadă de adaptare:
Alăptarea și regurgitarea
Specialiștii din întreaga lume recomandă ca nou-născutul să fie alăptat exclusiv la sân cel puțin 6 luni după naștere (când se recomandă începerea diversificării alimentației). Substanțele nutritive, anticorpii care se transmit de la mamă la copil prin lapte, dar și legătura emoțională care se stabilește între mamă și prunc în timpul alăptării sunt de neprețuit.
Totuși, secreția de lapte nu se produce imediat după naștere, ci poate să apară după câteva ore sau chiar o zi sau două mai târziu. Este bine de știut că, în prima fază, nu va apărea direct laptele, ci colostrul, care este o substanță transparentă, nu albă și este produsă, la început, în cantități mici. În maternități, există personal specializat care le învață pe mămici cum să alăpteze, respectiv în ce poziție să țină copilul. Astfel, chiar dacă multe mămici se îngrijorează că nu produc suficient lapte pentru copil, trebuie să știe că este important ca nou-născutul să fie pus la sân cât mai curând după naștere. Chiar dacă laptele nu a apărut încă, sucțiunea va stimula această producție, iar colostrul, chiar dacă este vorba despre doar câteva picături la început, este foarte concentrat în substanțe benefice pentru cel mic.
Cantitatea de lapte diferă de la caz la caz și, de obicei, secreția de lapte se declanșează mai repede după nașterea naturală, comparativ cu nașterea prin cezariană. Poate fi folos, în primele săptămâni, folosirea unor protecții din silicon pentru mameloane, pentru că uneori este posibil ca sucțiunea să provoace iritații sau chiar răni, în cazul persoanelor sensibile.
De asemenea, este bine ca în „dotarea” mamei să se afle și o pompă care să ajute la eliberarea sânilor de excesul de lapte. Acesta poate fi păstrat la congelator în recipiente sterile și încălzit (la bain-marie, nu la microunde) ulterior, în situațiile de necesitate. Pompa pentru muls este foarte utilă și în situațiile în care, la câteva zile de la naștere, apare așa-zisa „furie” a laptelui – producția de lapte crește brusc și poate fi mai mare decât poate să sugă copilul. Este important ca sânii să fie goliți la fiecare două ore, în această perioadă. De folos, în astfel de cazuri, sunt și compresele calde.
Cât despre cel mic – nu vă speriați dacă, după alăptare, regurgitează. Odată cu laptele, nou-născutul mai poate înghiți și aer. Este de ajutor, inclusiv pentru prevenirea colicilor, ca acesta să fie ținut în poziție verticală după masă și „bătut” ușor pe spate, pentru eliminarea aerului. Este normal ca, odată cu acesta, să se elimine și mici cantități de lapte.
Scaunul
Pe măsură ce sistemul digestiv al copilului se obișnuiește cu laptele, și numărul scaunelor va scădea și se va regla (după aproximativ 6 săptămâni). Este bine să știți că primele scaune ale copilului (meconiu) vor fi închise la culoare și lipicioase. Este normal. Cam din ziua a cincea de viață, scaunul va căpăta culoarea galben-muștar. Cereți sfatul medicului ori de câte ori apar modificări de culoare în scaunul copilului. De exemplu, scaunul verzui și spumos poate indica faptul că nou-născutul a supt doar „laptele de început” și nu a ajuns să primească laptele mai gras, mai consistent, care se eliberează după primele 2-3 minute de alăptare. Pe de altă parte, scaunul cu mucus sanguinolent sau cu urme de sânge trebuie să tragă întotdeauna un semnal de alarmă.
Îngrijirea bontului ombilical
Bontul ombilical se va usca și va cădea singur după primele 7-10 zile de viață. Dar până atunci, trebuie îngrijit cu mare atenție. De fiecare dată când se schimbă scutecul și după fiecare baie, acesta trebuie dezinfectat (de 4-5 ori pe zi). Vom folosi alcool medicinal, comprese sterile și pudră antibacteriană. De asemenea, este de folos ca zona respectivă să fie lăsată „la aer”, neacoperită, pe cât posibil. Astfel, bontul ombilical se va usca și se va vindeca mai repede.
Culoarea pielii
De obicei, culoarea pielii unui nou-născut este alb-roz. Unii copii pot fi ușor congestionați după naștere, mai ales dacă travaliul a fost unul dificil și prelungit. Aceasta nu reprezintă o problemă.
O bună parte dintre nou-născuți pot dezvolta icter mecanic: pielea și globul ocular se colorează în galben, din cauza bilirubinei pe care organismul lor nu o poate procesa încă în totalitate. Face parte din adaptarea sistemului digestiv la alimentație. În cele mai multe cazuri, apare în aproximativ 24 de ore după naștere și dispare după circa două săptămâni. Afecțiunea dispare de la sine și nu necesită tratament. Totuși, este bine să informați medicul.